Audi “made in China”. Şi nu, nu este vorba despre copii făcute de chinezi, ci de maşini marca Audi. Imaginile de mai jos prezintă o uzină germană aflată în China. Este vorba despre uzina de la Changchu, pe poarta căreia ies produse de calitate germană.

În cazul în care vă aşteptaţi să găsiţi aici ultra-tehnologie nemţească unde totul este automatizat, atunci aşteptările vă sunt un pic înşelate. Asta pentru că veţi vedea, de exemplu, parbrize fixate manual.

Dacă în anii ‘70 femeile nu reprezentau nici 30% din piaţa europeană a muncii, în 2008 ajunseseră la 43%, iar criza globală le-a împins către pragul de 50%. România a intrat şi ea în trend.

În SUA, zilele acestea, subiectul repercusiunilor crizei economice concurează în paginile publicaţiilor economice cu o temă mai puţin analizată până acum: pentru prima dată în istorie, femeile vor depăşi, în primul trimestru al acestui an, numărul bărbaţilor pe piaţa muncii. Ce a determinat, în mare, schimbarea raportului de forţe? În primul rând, prăbuşirea abruptă a sectoarelor  industriale şi de construcţii, unde femeile erau angajate în proporţie infimă. În acelaşi timp, mult mai redusă a fost scăderea domeniului preponderent feminin al serviciilor, care cunoscuse în anii precedenţi o creştere fabuloasă în toate statele bogate sau în curs de dezvoltare.

O altă explicaţie este, potrivit Harvard Business Review, faptul că, forţate de situaţia financiară precară din ultimii doi ani, multe femei care deciseseră să renunţe la slujbă pentru a-şi creşte copiii au fost nevoite să se întoarcă pe piaţa muncii. „În statele dezvoltate, până la 78% din cei care şi-au pierdut locul de muncă de la începutul recesiunii şi până acum sunt bărbaţi. Astfel, deodată, soţiile care se hotărâseră să ia o pauză îndelungată de la mersul la slujbă au fost obligate să îşi caute un serviciu sau să se reîntoarcă la fostul loc de muncă“, analizează situaţia Joan Williams, director al Centrului pentru Calitatea Vieţii din cadrul Universităţii din California.  Că este doar o chestiune de timp până când această situaţie se va generaliza în întreaga Europă (până în momentul de faţă doar Suedia şi Danemarca au o piaţă  a muncii preponderent feminină) stă dovadă faptul că femeile au ocupat nu mai puţin de 75% din cele circa opt milioane de noi posturi create în Uniunea Europeană în ultimii nouă ani. Iar în rândul oamenilor rămaşi fără loc de muncă în ultimii doi ani, trei din patru sunt bărbaţi. În schimb, statele care au în continuare probleme în integrarea femeilor nu sunt, aşa cum ne-am aştepta, din America Latină şi nici din zona est-europeană. Potrivit Eurostat, directoratul pe probleme de statistică din cadrul UE, în Italia şi Japonia, rata ocupării în rândul angajaţilor bărbaţi este cu 20% mai mare decât cea a femeilor.

sursa: capital.ro

Iniţial, oficiali guvernamentali japonezi au exclus posibilitatea ca JAL să intre în faliment, sperând că reorganizarea companiei se va putea face fără această ultimă măsură, însă planul pus în aplicare pentru micşorarea datoriilor care apasă pe umerii companiei nu a avut niciun efect.

Conform unor declaraţii oficiale, Japan Airlines va continua să opereze în timpul procesului de restructurare, deşi va trebui, cel mai probabil, să disponibilizeze nu mai puţin de 15.000 de angajaţi, echivalentul a o treime din totalul acestora.

Companie aeriană, mai ieftină decât un avion

Valoarea de piaţă  a companiei a scăzut dramatic după ce au apărut primele informaţii privind un eventual faliment, astfel că acum JAL valorează doar 150 de milioane de dolari, mult mai puţin decât companii asiatice regionale, sau chiar decât preţul unui avion de tip Boeing 747-8.

Valoarea acţiunilor JAL tranzacţionate la Bursa de la Tokyo a scăzut dramatic în ultimele şedinţe. Astfel, comparativ cu începutul acestei luni, o acţiune JAL valorează cu 95% mai puţin.

Datoria Japan Airlines ajunsese la nivelul de 16 miliarde de dolari, după ce, în ultimii 10 ani, guvernul nipon a salvat compania de la faliment  de 3 ori. 

sursa: capital.ro

LG Electronics, al treilea producator de telefoane mobile din lume, si-a propus sa creasca vanzarile de telefoane mobile cu 20% in acest an comparativ cu anul 2009, pe plan global, bazandu-se pe telefoanele ce au sistemul de operare Android, scrie Reuters.

Utilizatorii de terminale iPhone care au abonament la Orange se pot trezi oricând că nu mai pot accesa Internetul de pe mobil dacă folosesc excesiv terminalul pe post de modem, convorbiri prin VoIP (Skype) sau pentru transferarea de fişiere de tip peer to peer (ODC, DC++).

„Pentru a asigura o calitate optimă a serviciului de date în întreaga reţea şi pentru a oferi acces tuturor la acest serviciu, Orange îşi rezervă dreptul de a suspenda oferta de date pentru iPhone 3GS în situaţia unei utilizări abuzive a acestui serviciu, cum ar fi: folosirea telefonului ca modem, voice over IP, transfer de fişiere de tip peer to peer”, scrie în rubrica Termeni şi Condiţii de pe site-ul Orange.

Mai mult, Orange poate efectua controale pentru a descoperi asemenea cazuri.

„Orange are dreptul de a efectua controale în scopul protejării reţelei sale ori de câte ori va suspecta existenţa vreunui comportament similar celor enumerate anterior. La orice astfel de utilizare abuzivă, Orange are dreptul să suspende oricând serviciul de date de care beneficiezi”,  se mai arată în aceeaşi rubrică.

Fiecare abonament abonament de date de la Orange pentru iPhone include un volum de trafic de date inclus, cel mai mic fiind de 500 de MB (trafic naţional). Dacă acest volum de date este depăşit se percepe o taxă suplimentară de 0,05 euro/MB, ceea ce înseamnă bani în buzunarul celor de la Orange. În cazul voice over IP, Apple a inclus în aplicaţiile oficiale programul Skype, deci acceptă folosirea acestei aplicaţii, iar în cazul transferului de fişiere de tip peer to peer există din ce în ce mai multe soluţii legale. Cum se explică atunci aceste clauze?

Reţeaua nu poate face faţă

„La ora actuală, reţelele de date mobile ale operatorilor bazate pe tehnologiile 3G şi 3G+ sunt dimensionate luând în considerare anumite tipuri de utilizare ale serviciului de date. Utilizarea reţelei în afara parametrilor consideraţi poate să afecteze calitatea serviciului, nu doar pentru un anumit utilizator, ci pentru o zona întreagă”, a explicat pentru capital.ro Dorin Odiaţiu, Marketing  Director Orange România.

„Folosirea de către unul sau mai mulţi clienţi a telefonului ca modem, efectuarea de convorbiri prin VoIP sau transferul de fişiere de tip peer-to-peer pot genera un trafic mare în reţea, peste parametrii de construcţie. Acest trafic poate afecta calitatea serviciului de date pentru ceilalţi utilizatori aflaţi în zona respectivă şi poate duce, în cazuri extreme, chiar la blocarea canalelor de date pentru întreaga celulă. Orange România face eforturi continue pentru a oferi serviciul de Internet mobil în cele mai bune condiţii clienţilor săi şi în acest sens trebuie să preîntâmpine o astfel de situaţie”, a mai adăugat Odiaţiu.

Probleme şi în Statele Unite

Folosirea terminalelor iPhone pentru convorbiri prin VoIP a stârnit discuţii şi în Statele Unite ale Americii. AT&T, operatorul care deţinea o relaţie comercială de exclusivitate cu Apple, a convenit cu producătorul de terminale mobile în sensul în care folosirea de servicii wireless pe iPhone pentru convorbiri VoIP nu se poate face decât cu consimţământul prealabil al AT&T. „E general recunoscut de către economişti şi jurişti faptul că partenerii în alianţe strategice pot introduce în contractele bilaterale clauze care să promoveze şi să protejeze interesele de business ale fiecăruia şi să împiedice posibilitatea unor acţiuni contrare acestor interese”, sună explicaţia oficială a celor de la AT&T în cazul unei investigaţii demarate de Federal Communications Commission la refuzul Apple de a accepta aplicaţia Google Voice  Google Voice în Apple App Store.

sursa: capital.ro

Iar tehnica modernă a permis constructorilor să execute proiecte ce depăşesc cu mult pragul de jumătate de kilometru. Cele mai înalte trei clădiri din lume se află pe continentul asiatic. Continentul asiatic a lansat în ultimii ani şi alţi giganţi spre nori, chiar dacă nu la fel de impunători.

1. Burj Khalifa – 828 metri
Primul loc este ocupat de proaspăt inauguratul turn din Dubai. Burj Khalifa, noua denumire pe care a primit-o Burj Dubai la inaugurare este cea mai înaltă clădire din lume cu 828 metri.

2. Taipei 101 – 509 metri
Locul doi este ocupat de Cladirea Taipei 101. Numele său original este Centrul Financiar Taipei, dar toată lumea îi spune Taipei 101, şi asta pentru că are 101 etaje. Construcţia clădirii care găzduieşte birouri a fost începută în 1999 şi terminată cinci ani mai târziu.

3. Shanghai World Financial Center – 492 metri
Shanghai World Financial Center numără tot 101 etaje, precum Taipei 101, dar înălţimea sa este de 492 metri. Cea mai înaltă clădire din China a fost inaugurată în 2008 şi găzduieşte mai multe birouri şi hoteluri. Clădirea are 377.300 mp şi patru punţi de observare la etajul 94, 97 şi 100.

4. Turnurile Petronas din Kuala Lumpur, Malaiezia – 452 metri
Petronas Tower 1 şi Petronas Tower 2 au fost construite în 1998 şi au o înălţime de 452 metri, fiind astăzi cele mai înalte turnuri gemene din lume. Cele două clădiri au deţinut supremaţia zgârie-norilor în perioada 1998 – 2003. Legate de un pod suspendat la 170 de metri deasupra solului, turnurile numără fiecare câte 88 de etaje, deservite de 76 de lifturi.

5. Nanjing Greenland Financial Center – 450 metri
A doua cea mai înaltă clădire din China are spaţii de birouri şi spaţii comerciale în secţiunea inferioară şi restaurante şi un observator public, în partea de sus. Designul clădirii a fost realizat de aceeaşi arhitecţi care au proiectat şi Burj Dubai.

6. Willis Tower – 442 metri
Americanii nu sunt primii, dar se laudă cu Willis Tower, din Chicago, inaugurat cu mult timp înaintea celor care deţin acum supremaţia în lume: 1974. Turnul numără 108 etaje.

7. Guangzhou West Tower – 440 metri
Turnul are 103 etaje, iar construcţia lui a început în anul 2005 şi a fost inaugurată trei ani mai târziu, pe 31 decembrie 2008.

8. Turnul Jin Mao din Shanghai, China – 421 metri
Clădirea din Shanghai a fost inaugurată în anul 1998 şi are o înălţime de 421 metri şi 88 de etaje. Este cel mai înalt punct de observaţie din China.

9. Two International Finance Centre – 416 metri
Turnul are 88 de etaje şi este una dintre cele două clădiri ale Centrului Financiar International din Hong Kong, China. Cuplul de clădiri a fost construit între 1996 şi 2003 şi este format din două clădiri de birouri, un mall şi hotelul Four Seasons (55 etaje).

sursa: capital.ro

Carnegie s-a născut în Dunfermline, capitala medievală a Scoţiei, în 1835. Tatăl său era ţesător şi toţi se gândeau că Andrew îi va călca pe urme. Dar revoluţia industrială a distrus viitorul acestei meserii: în 1847, când războaiele de ţesut acţionate cu abur au ajuns la Dunfermline, sute de ţesători manuali au ajuns pe drumuri.

Situaţia era sumbră. Nu se mai găsea de lucru şi, după două încercări nereuşite de a câştiga bani cu o băcănie şi un atelier de reparaţii de încălţăminte, familia Carnegie a decis să îşi încerce norocul peste ocean. Aşa a ajuns Andrew în Pittsburgh, un oraş murdar care pe vremea aceea era principalul producător de oţel din ţară. Şi-a găsit prima slujba (avea 12 ani) ca bobinator la o fabrică de prelucrare a bumbacului, unde câştiga 1,20 USD pe săptămână, şi după câţiva ani s-a mutat la oficiul poştal din oraş, pe post de curier.

Aici s-a remarcat imediat prin conştiinciozitate şi prin disponibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi noi, uimindu-i pe toţi prin faptul că ştia pe de rost toate străzile din oraş, precum şi numele şi adresele celor mai importanţi clienţi ai oficiului.

Unul dintre aceşti clienţi era Thomas A. Scott, director în cadrul companiei Caile Ferate Pennsylvania, care, plăcut impresionat de ambiţia tânărului Carnegie, l-a făcut asistentul lui personal, cu un salariu de 35 USD pe lună (“Nici nu ştiam cum să cheltuiesc atâţia bani”, va mărturisi mai târziu industriaşul.) Această poziţie i-a permis asumarea şi mai multor responsabilităţi – exact ce îi plăcea să facă – şi acumularea de experienţă, astfel că, atunci când Scott a fost avansat, Carnegie a fost numit în locul lui director al sucursalei din Pittsburgh.

La începerea războiului civil, în 1961, Scott a devenit responsabil cu organizarea transporturilor militare pentru nordişti, iar Andrew l-a secondat. În cei patru ani petrecuţi pe acest post a observat ce importantă este pentru industria de război producţia de oţel şi a intuit potenţialul acestui domeniu. Ca urmare, după încetarea ostilităţilor, nu a ezitat să îşi dea demisia de la Căile Ferate Pennsylvania şi şi-a îndreptat atenţia spre compania Keystone Bridge, care se ocupa de înlocuirea podurilor din lemn cu unele din oţel. Aici a urcat rapid treptele ierarhice şi a ajuns la un venit anual de 50 000 USD, când încă nu împlinise 33 de ani.

Ce a urmat? Carnegie a remarcat faptul că un englez, Henry Bessemer, pusese la punct un procedeu tehnologic prin care se obţinea un oţel mult îmbunătăţit şi a îmbrăţişat ideea. Şi-a investit toţi banii şi s-a împrumutat masiv pentru a putea construi o fabrică de oţel lângă Pittsburgh, acest pas marcând începutul afacerilor sale în stil mare.

De aici înainte, drumul său spre construirea unui imperiu al oţelului poate fi caracterizat de două lucruri:

1) o abilitate extraordinară de a prevedea modul în care va evolua piaţa

2) o preocupare aproape sângeroasă pentru reducerea costurilor.

“Fii atent la costuri şi nu vei avea nici un fel de probleme cu profitul”, obişnuia el să spună. Această politică a dus adesea la greve ale muncitorilor, obligaţi să lucreze din greu, pe salarii mici, dar imperiul lui Carnegie a rezistat şi s-a dezvoltat.

În 1901, compania sa producea mai mult oţel decât Marea Britanie. Carnegie însă obosise. Avea 66 de ani şi simţea nevoia să petreacă mai mult timp cu familia, ca urmare a decis să-şi vândă afacerea. Preţul cerut: 480 de milioane USD. Finanţistul J. P. Morgan a reunit imediat un grup de oameni de afaceri interesaţi de această achiziţie şi preţul a fost acceptat. “Felicitări!”, i-a spus Morgan lui Carnegie după ce tranzacţia a fost finalizată. “Sunteţi acum cel mai bogat om din lume.”

Dar bătrânul întreprinzător nu prea mai era interesat de bani. Considerând că “omul care moare bogat moare fără demnitate”, s-a orientat spre acţiuni de binefacere într-o mulţime de domenii, printre care construirea a 2 500 de biblioteci publice şi sprijinirea cu bani a unor instituţii culturale şi de învăţământ. Până la moartea sa, în 1919, donase peste 350 de milioane USD.

O întâmplare adevărată

Andrew Carnegie era cunoscut şi ca un mare filantrop. Printre altele, el sponsoriza anual Filarmonica din New York cu sume consistente.

Într-un an, însă, când secretarul Filarmonicii s-a prezentat pentru donaţia obişnuită (60 000 USD), Carnegie i-a spus: “Ştii ceva? De ani de zile va dau bani pentru că îmi place muzica. Dar sunt convins că în oraşul ăsta mai sunt şi alţi melomani care îşi permit să facă donaţii generoase. Aşa că du-te şi pe la ei, strânge jumătate din sumă şi eu îţi voi da un cec pentru cealaltă jumătate.” Secretarul n-a zis nici “pas”, s-a conformat şi a plecat.

Nu mică i-a fost însă surpriza lui Carnegie când, a doua zi, la prima oră, s-a trezit cu secretarul la uşă: strânsese cei 30 000 USD şi venise după restul sumei. Complet bulversat, industriaşul s-a ţinut totuşi de cuvânt: a scris pe loc cecul promis, i l-a înmânat omului şi nu s-a putut abţine să nu-l întrebe: “Domnule, e incredibil, cum ai făcut? Cum ai reuşit să strângi 30 000 în mai puţin de 12 ore?”

“Foarte simplu”, a răspuns acesta. “I-am cerut soţiei dvs.”

Sursa: ideideafaceri.ro

preluat: eco.md